Ce ar trebui să conțină o masă sănătoasă?
În ultimii ani, am auzit des despre alimentație sănătoasă, despre cât de important este să mâncăm sănătos. Fiecare nutriționist vine cu sfaturi și propriul plan alimentar. Ce ar trebui să conțină, de fapt, o masă sănătoasă? Dr. Alin Popescu, medic primar medicină sportivă, ne explică cum să mâncăm echilibrat.
ALIN POPESCU: Ultimii ani, marcați indiscutabil de perioada pandemică, au făcut ca toată lumea să se gândească mai mult la compoziția meselor pentru că era timp. Pur și simplu, stând acasă mai mult, având activități profesionale, cel puțin în prima perioadă a pandemiei mai limitate, a existat o grijă, de altfel bună, în a ne focusa pe modul în care gătim, în care servim masa.
Din punct de vedere al compoziției meselor, depinde foarte mult de ceea ce ne place și de ceea ce facem din punct de vedere al activității fizice, inclusiv cea profesională, în ziua respectivă. Noi trebuie să vedem hrana ca pe un carburant. Așa cum mergem într-o stație de alimentare și punem benzină sau motorină în rezervor și parcurgem o distanță X cu Y litri de combustibil, așa și cu 700 de calorii luate la prânz parcurgem o după-amiază întreagă. Astfel, trebuie să calibrăm nevoile cu arderile. Trebuie să vedem ce facem din punct de vedere fizic și să adaptăm mesele la aceste nevoie.
Diferențele sunt enorme. De exemplu, o persoană sedentară, 25 de ani, sex feminin, care stă la calculator, fără niciun fel de activitate fizică, ar trebui să consume 1500-1600 de calorii pe zi. Un jucător profesionist de rugby, cu două antrenamente pe zi – 5200 de calorii pe zi. Un muncitor în construcții – peste 4000 de calorii pe zi.
Care sunt criteriile pe care trebuie să le avem în vedere? Ascultă interviul cu dr. Alin Popescu.
ALIN POPESCU: Ultimii ani, marcați indiscutabil de perioada pandemică, au făcut ca toată lumea să se gândească mai mult la compoziția meselor pentru că era timp. Pur și simplu, stând acasă mai mult, având activități profesionale, cel puțin în prima perioadă a pandemiei mai limitate, a existat o grijă, de altfel bună, în a ne focusa pe modul în care gătim, în care servim masa.
Din punct de vedere al compoziției meselor, depinde foarte mult de ceea ce ne place și de ceea ce facem din punct de vedere al activității fizice, inclusiv cea profesională, în ziua respectivă. Noi trebuie să vedem hrana ca pe un carburant. Așa cum mergem într-o stație de alimentare și punem benzină sau motorină în rezervor și parcurgem o distanță X cu Y litri de combustibil, așa și cu 700 de calorii luate la prânz parcurgem o după-amiază întreagă. Astfel, trebuie să calibrăm nevoile cu arderile. Trebuie să vedem ce facem din punct de vedere fizic și să adaptăm mesele la aceste nevoie.
Diferențele sunt enorme. De exemplu, o persoană sedentară, 25 de ani, sex feminin, care stă la calculator, fără niciun fel de activitate fizică, ar trebui să consume 1500-1600 de calorii pe zi. Un jucător profesionist de rugby, cu două antrenamente pe zi – 5200 de calorii pe zi. Un muncitor în construcții – peste 4000 de calorii pe zi.
Care sunt criteriile pe care trebuie să le avem în vedere? Ascultă interviul cu dr. Alin Popescu.